Imi este frica in fiecare moment al meu ca te-as putea dezamagi. As putea sa fiu eu: eu, aia nesatula, aia care cere mai mult decat ar putea avea. Aia langa care te trezesti totusi dimineata in pat. Eu! Eu cea care nu te lasa balta si totusi, eu cea care-ti cere mai mult decat ai putea oferi. Mai mult. Cea care-ti cere indeajuns incat te poti speria si fugi cat sa mananci pamantul sub tine.
Nu am de gand sa cer nimic. Am sa imi doresc, am sa ravnesc in fiecare secunda dupa mai mult decat imi dai tu. Am sa ravnesc dupa atentia ta, dupa mesajele tale, dupa sunetul tau in telefon – fie si daca-mi spui nimic- pentru ca-mi place sa ravnesc. Am sa-mi doresc sa fii ceea ce nu vrei tu. Atlceva. Dar sa nu uitam ca tu nu vrei sa fii ceva – in condiitle in care nu m-ai intrebat vreo secunda ce vreau.
Vreau sa fii acolo langa mine. Sa ma trezesc dimineata langa tine. Sa ma strangi in brate si sa-mi spui tot. Sa nu mai existe secrete sau frustrari – mai ales sexuale. Sa nu mai existe ea, sa exitam doar noi. Stiu ca sunt egoista dar ti-am spus de atatea ori ca nu ma deranjeza sa impart. De ce ma pui sa te impart fara sa stiu? De ce imi scoti ochii ca nu sunt acolo langa tine atunci cand nu ma chemi? Sunt acolo. Sunt aici. sunt tot ceea ce ti-ai dori sa fiu, doar ca uiti un lucru: sa ma chemi. Sa-mi spui sa fiu acolo! Uiti un lucru: eu sunt aici. Doar ca tu preferi sa o chemi pe ea. Oricare ar fi ea. Cand o sa te saturi sa ma cauti in prvirile ei? In pizda ei? In saruturile si mangaireile ei?
Spune-mi? Dimineata, cand te-am chemat inapoi in pat, cand ti-am luat trupul ud de apa dece, excitat si somnoros, cand te-am pus peste mine, pentru inca cinci minute de somn. Cum te-ai simtit? eram amandoi acolo unde am uitat ca este bine sa fim. Eram amandoi acolo unde ne doream de atata vreme. Doar ca am uitat sa fim oameni, lasand toate intrebarile, toate cacaturile si prostiile sa intervina. Exact ca ultima data. Exact ca atunci cand am pus amandoi prea multe intrbari si tot excesul si influenta de lucruri ne-au facut sa … stii si tu ce prost s-a terminat.
Am tanjit totusi unul la altul. De ce crezi?
Nu am sa-ti spun ca suntem facuti unul pentru altul, dar nu crezi ca este cazul sa renuntam la toate prostiile si sa facem ca totul sa fie in functie de ce vrem noi – fata de noi? Sa ne testam limitele? Sa invatam unul de la altul? Sa facem lista aia?
Da. Sa-ti spun de ce mi-am amintit de tine. Pentru ca melodia asta o ascultam ultima data cand am plecat de la tine. Iar tu esti teama mea ca ceva ar putea sa se intample bine.
i’m gonna take my fear and wear it like a crown
oare? oare chiar trebuie sa te transform intr-un soclu fara un orgasm meritat?
