#cleo

Lunea recunoasterii

Incepem sa detestam tot mai mult ziua de luni. Mie mi-e dor de acea zi de luni in care ma trezesti cu un mesaj. Acea zi de luni in care ma trezesc zambind.

Recunosc, este luni si imi este lene sa ma dau jos din pat.

Recunosc, este ziua in care vreau ca licoarea magica denumita cafea sa vina singura la mine.

Recunosc, vreau sa fiu alintata mai mult decat trebuie.

Recunosc, te vrea in bratele mele in fiecare dimineata de luni ca sa am craj sa poresc saptamana. Te vreau n bratele mele sa te trezesti si sa zambesti. Sa IMI zambesti spunandu-mi ca a inceput o alta saptamana in care vm face atat de multe nebunii impreuna incat nu esti sigur daca stii ce surprize sa mai imi faci.

Recunosc, sunt atatea zile in care vreau sa o iau de la inceput, fiecare zi de luni este un nou inceput – ar trebui sa incep sa profit de acest lucru.

Recunosc, orglil meu incepe sa moara de cate ori incep sa fac tot felul de autoportrete in care incerc sa ma gandesc doar la mine. Da, in fiecare dintre ele te descriu pe tine deoarece tu esti reflexia mea in atat de mult feluri, atat de ciudate. Am devent tu intr-un mment in care egoismul tau a fost mai mare decat al meu. Poate asta n este neaparat un lucru rau.

Recunosc, uneori gandesc ca o femeie adevarata

Comenteaza fara Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: