Este întrebarea pe care am auzit-o în ultima vreme. Da. Sunt tristă. Am mai spus acum câteva articole că nu sunt tocmai okay. Exprim aici fiecare simțire a mea, nu am să ascund față de tine nimic. Am să îți povestesc fiecare trăire a mea, trăire care te va trimite adânc în sufletul meu. Am să îți povestesc lucrurile astea triste, pentru că, după frustrări și orgasme povestite pe aici, vreau să îți amintesc, că sunt și eu, o umbră a internetului care, oricât de mult ar vrea să se bată cu pumnii în piept, se mai rostogolește la vale uneori.
Ce s-a întâmplat și cum, nu are loc de cuvinte aici. Am scris totul, dar am scris pentru mine, așadar acele cuvinte nu vor vedea lumina internetului. Poate niciodată, dar cu siguranță nu pentru foarte multă vreme. El va mai apărea pe aici, pentru că amintirea aia încă se cicatrizează frumos, iar remușcările articolelor care s-au dorit să fie și n-au fost finalizate vreodată încă rămân și rod. Rod atât din mine, cât și din tine, care tânjești atât de tare să știi ce a urmat atunci.
Dar apoi, soarele răsare printre pletele din vânt ale dimineții pe bicicletă, ideile orgasmelor încep să se contureze prea bine în capul meu, iar apoi să prindă forme anoste în ciorne pe hârtii sau pe aici.
Aștepți, te simt cum aștepți semnul acela care îți va spune că sunt okay.
Nu știu când va veni, nu știu nici sub ce formă. Pot să îți promit că totul se schimbă și se metamorfozează în cuvinte frumoase, care vor începe iar să construiască castelul perfecțiunii orgasmelor mele de prințesă alintată. Am să fiu okay, prin tine, am să fiu okay prin privirea ta care mă admiră. Mă încurajează și își clătește ochii prin fiecare cuvânt. Vii flămând, sorbind și imaginându-ți atingerea perfectă care face buzele să se muște, corpul să fremete, căldura corpului să emane artificiile care te fac să respiri adânc iar mai apoi să țipi de plăcere.
AH!
Am să îți povestesc totul, pentru că abia aștept să știi. Abia aștept să îți povestesc ce s-a întâmplat – pe larg – prin mintea mea răvășită de atingeri și orgasme. Atingerile astea, care sunt acolo unde trebuie să fie, atingerile care te fac să zâmbești tâmp. Atingerile care mă fac să vorbesc despre tine, așa cum n-a vorbit nimeni până acum.
Cu fiecare cuvânt pe care ți-l conturez, cu fiecare lucru prin care te citez, cu fiecare rând, cuvând, fiecare moment în care dau publish. Te fac nemuritor. Iar eu, eu recreez în mintea ta orgasme pe care uneori ți le-ai imaginat. Erotism sau pornografia pe care încă n-ai avut pofta să o ai, sau, pe care îți place să o recreezi la plus infinit.
Egocentrism.
Eu.
Cleo.
Fuste de vară fluturate în vânt.
Fete pe bicicletă.
Zâmbete.
Zmeură.
Orgasme.
Sărutări pătimașe pe străzi lăturalnice.
Zâmbetul tău dimineața la cafea.
Așteptarea materialelor noi. Poze poze poze poze poze!
Shhhh.
Îmbrățișează-mă, simte-mă, vezi prin mine tot ce e de văzut.
Nu mă mai interpreta, totul este exact ce a vrut să spună autorul. Fără alte clișee.
