Cica exista undeva o teorie ca atunci cand vrei sa faci ceva, tot universul conspira pentru a te ajuta. Nu stiu ce sa zic in legatura cu asta. Chiar nu stiu. Obisnuiam si inca mai obisnuiesc intr-un fel sa scriu despre EL. Sa scriu cat de mult il doresc, sa fanteziez pana cand tremuram la finalul scrierii si eram mai leoarca ca un om prins de furtuna in centrul orasului. In mintea mea se intamplau atat de multe incat atunci cand eram aproape de a-l avea, de multe ori ma temeam ca nu se ridica la asteptarile imaginatiei mele. Un procent se inclina spre un esec, un procent se inclina spre teama mea de a inainta la orice, un procent se inclina spre un succes inspaimantator de placut. Inspiratia mea ramane neatinsa. In creierul meu toate atingerile sunt placute atat timp cat am parte de ele.
In mintea mea, totul are o logica. In mintea mea totul este la locul lui, aranjat. Fiecare atingere, fiecare sarut, atat de aranjat incat multa lume ar fi chiar invidioasa cand vine vorba atat control. Tu ai observat asta nu? Imi place sa am controlul dar numai atunci cand nu il ai tu. Tu ai devenit cumva acea parte care ma controleaza spre zone ale placerii pe care stiu ca le am, dar pe care vrei sa mi le arati. Cu fiecare sarut imi amintesti ce ma asteapta, ma tachinezi cat poti de mult pentru ca-ti place sa ma vezi cum ma abtin, cum fierb in mine, cum imi doresc asta. Un univers al placerii imi apartie, atat timp cat oamenii conspira in jurul meu pentru placerea mea personala.
Pofta vine mancand, inspiratia vine doar dupa ce tu imi construiesti acel univers de care am eu nevoie. Acel univers pe care vreau sa-l descriu asa cum il construiesti tu, nu asa cum as vrea eu sa fie construit. Acum, in acest caz, se intampla sa se intersecteze astea. Nu stiu de unde, nu stiu cum s-a nimerit, dar universul le-a potrivit. Totusi, le-a potrivit prost, conspiratia de data asta pare gaurita. Ma-ntelegi?
Imi vine sa urlu, ca lupul la luna. Dar am sa ma maturizez, am sa devin acel somnambul care tot ce vrea este sa-si atinga punctul culminant al visului. Punctul nostru culminant unde l-ai pierdut?
