El Muz

Te rog spune-mi !

E dragut ca asta e singura discutie pe care o eviti intotdeauna. Este ciudat ca exact intre noi sa existe discutii care trebuie evitate, discutii pe care le simti in masura sa fie evitate. O sa-mi spui : nu-i adevarat, eu nu evit nimic! Intreaba-ma si iti raspund. Am facut asta. De cate ori te intreb imi raspunzi evaziv iar apoi schimbi subiectul.

Spune-mi care sunt fanteziile tale pe care vrei sa le implinesti? Nu-mi spune ca singura fantezie pe care o ai este sa mai fie o domnisoara in pat langa noi, pentru ca daca bine-mi amintesc, ultima data cand n-am vorbit deschis despre ce ne dorim unul de la altul din punct de vedere sexual, ne-am trezit amandoi in fata cu falsa impresie ca nu ne place un lucru care de fapt ne facea placere la amandoi.

Am vazut ca iti place sa te surprind, dar mi-ar placea – si mi-ar fi mai usor – daca as stii in ce directie sa plec. Daca as stii ce-ti doresti. Vreau sa stiu toate lucrurile pe care ti le doresti, pentru ca vreau ca toata imaginatia ta sa ajunga in cuvintele mele. Vreau ca imaginatia ta sa ajunga prin placerea mea. Nu imi spune toate prostiile cum ca tata placerea ta este legata de placerea mea. Ala e un cerc vicios si in plus un cliseu pe care doar unele copile il mai cred.

Am langa tine tona aceea de cuvinte pe care nu ma pot opri din a le scrie in momentul in care ajung acasa. Am langa tine siguranta aceea ca oricat am barfi si ne-am razboi exista un mic orgasm care ma va relaxa din fiecare colt al meu. Esti acel muz de care depind fara sa-mi dau seama de ce, iar egoisml meu imi spune ca trebuie sa depind mai mult de tine. Trebuie sa-mi dau silinta sa iti implinesc toate fanteziile care ti-au trecut candva prin minte. Sunt sigura ca ai, nu-mi spune ca n-ai! Eu am multe, dar le am mereu aceleasi. Poate ca n-am reusit sa ma satur de ele (sau de tine), poate ca nu vreau sa fac lucruri noi pana cand nu ma satur de cele vechi (nu, nu poti folosi si tu aceeasi scuza!).

Crezi ca noi ne descoperim fanteziile impreuna? Eu pe masura ce scriu si tu pe masura ce-mi dai subiecte sa scriu? Dar toate scrierile astea au inceput sa aiba o alta forma pentru mine deoarece aici iti spun ceea ce poate nu ti-as spune live. Ceea ce nu ar trebui sa vezi si totusi citesti. Ceea ce constientizez ca vei citi de aceea ma intarata mai tare, si tot mai tare sa-ti arat (totusi, cenzurandu-ma cumva).

Va trebui sa gasesc calea de mijloc sa nu ma mai cenzurez, atat cat simt ca ma cenzurez, iar tu sa dai frau liber imaginatiei si fanteziilor tale. Oare asta e calea de mijloc?

Comenteaza fara Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: