El Muz

Limita este doi

Sa stii ca imi este frica sa-ti spun ca vreau mai mult. Imi este pur si simplu frica pentru ca nu stiu cum o sa reactionezi. O sa-mi spui ca ce vreau eu nu se poate, eu o sa ma enervez, iar pe cand o sa-mi dau seama ca vorbim de lucruri complet diferite o sa fie deja prin mijlocul nervilor mei. Sunt impulsiva, stiu asta mult pea bine, dar inainte de toate trebuie sa-ti marturiesc gandurile mele, pentru a nu interpreta gresit.

Am observat ca ne este ingrozitor de greu la amandoi sa ne deschidem gura si sa spunem ce vrem. Ne bazam pe faptul ca celalalt stie ce ne dorim, dar atat eu cat si tu, nu avem cum sa ghicim in stele. In anumite momente, chiar nu ai cum sa-ti dai seama daca este nevoie de ceva mai mult, de altceva. Eu personal cam spun ce-mi trebe, dar cumva niciodata nu avem timp.

Sa nu ma intelegi gresit vreun moment. Langa tine am ajuns sa inteleg de ce iti vine sa dormi dupa. Langa tine am acceptat  ca poate sa existe ceva ce sa-ti placa si sa nu dureze o eternitate. Mi-am dat seama ce imi doresc mai mult. Nu ma intelege gresit, ma epuizezi de fiecare data. Ma epuizezi cu toata rabdarea ta de a ma face sa termur din fiecare parte a corpului. Toata rabdarea ta de a ma exploata, de a-ti plimba limba peste tot corpul meu, de a ma mangaia asa cum vrei tu. De a nu ma lasa sa ma misc mai mult decat ai tu chef. Oricat de mult incerc sa ma razboiesc sub tine, ai grija sa ma lasi sa ma misc doar atat cat vrei tu, dar niciodata cat vreau eu.

Sa stii ca de-a lungul timpului am uitat si de ce ma razboiesc. O fac din obisnuinta. O obisnuinta idioata ce e drept, dar cumva, cand te vad ca iti vine sa ma arunci de la etaj ca iar incep cu prostiile, pe chipul meu apare un mic zambet. Acolo, in coltul gurii.

Peste toate astea, peste toate atingerile, gemetele, saruturile. Mangaierile alea care trebuie sa ma distraga de la lectura, saruturile alea care se transforma in mici muscaturi – iar uneori am impresia ca sfarcurile mele or sa rmana la tine intre dinti. Nu crede ca sunt nesatula, dar vreau mai mult. Vreau ca dupa ce gafaielile noastre se calmeaza, iar eu incerc sa nu adorm langa tine pentru ca vreau sa ajung acasa si sa scriu. Vreau ca in momentele alea sa fac altceva. Sa ma ridic si sa incep sa te intarat iar. Sa o luam de la capat. Vreau sa incep eu de data asta si sa nu ma satur dupa o tura. Stiu ca aia e destul de obositoare incat sa nu mai pot mai mult de atat, dar vreau sa pot – atat eu cat si tu – inca una cel putin la fel de bestiala. Vreau sa-mi vand sufletul orgasmelor si toata inspiratia mea sa apara doar a doua zi. Atat de obosita vreau sa fiu. Vreau sa te doresc din toata fiinta mea si lucrul asta sa nu te mai sperie.

0911160060

2 Comments

  • Miha mihaela

    În mai toate cuplurile se întâmpla la fel…barbații sunt cuprinsi de oboseala și adorm. Daca te plângi îți raspund ca ei nu sunt roboți,în schimb,daca au ei chef de tura a doua și tu pici de oboseala…Doamne fereste! Ar merita întarâtați bine apoi lasați cu coaiele umflate!!

    • cleo

      @mihaela, tu n-ai inteles un lucru, poate nu l-am exprimat eu bine. Mie de cele mai multe ori mi-e teama ca nu mai rezist eu la tura doi, nu ca nu ar mai putea el. Totusi am sa incerc intr-o zi, chiar daca sigur o sa dorm dupa si nu o sa ma pot misca prea bine

Comenteaza fara Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: