M-am lovit de o dilema existentiala. Ca orice dilema o sa o exlic e larg trecand pe cat pot prin toate ramurile pe care le are. Sa explic pe scurt : Inselatul este ceva frumos, dar depinde e care parte a povestii esti.
exemplul 1 :
El + Ea – oricare dintre ei il inseala, dar celalalt nu stie. Povestea de iubire dintre ei e la fel de lunga ca si numarul de telefon al amantelor.
situatia a : daca tu esti cel care inseala, cum poti spune celuilalt “te iubesc” atat timp cat inseli? Unde e iubirea? Sexul nu e important intr-o relatie, dar e destul de important cat sa inseli. Daca o faci din cauza sexului, atunci cum crezi ca va evolua relatia care devine serioasa la un momentdat? Daca nu e din cauza sexului, ce alta scuza poti avea?
situatia b : daca tu esti cel inselat, ai vrea sa stii, sau ai prefera sa traiesti povestea de iubire fara sa stii adevarul. Daca adevarul se afla, cum e mai “bine” ? Dupa? Niciodata?
exemplul 2 :
El + Ea – oricare dintre ei inseala, o fac cu o persoana de acelasi sex
situatia a : se mai numeste inselat? ai vrea sa stii?
situatia b : inselatu cu o fata – ca baiat, te-ai bucucura sau ai fi suparat? Daca ea nu ar vrea sa o aduca pe ea intre voi?
situatia c : vreau sa anunt de inainte ca daca esti baiat si te scarbeste ideea asta, nu inseamna ca nu exista, asa ca reneaga situatia c si continua sa te gandesti ce bine arata situatia b. Revenind – ca fata, te-ar bucura? Te-ar supara? Reactii? Plangeri?
Pe de alta parte, razand si glumind, inselatul are si o parte buna. Tine patul cald, si partenerul in forma š
