Cuvintele vin și pleacă de prin gânduri pe hârtie, într-o mare de biți și se pierd în marele internet. Este atât de multă informație peste tot încât lucrurile ajung să se piardă atât de ușor în marea de informații cu care suntem asaltați.
În era în care știrile cu vești proaste combinate cu știrile false ne ocupă tot cotidianul, întrebarea este când ajungem să avem grijă de noi, de sănătatea noastră mentală. La ce se rezumă toate lucrurile astea, la ce se rezumă toate gândurile noastre și tot ce ne dorim. Ne dorim atâtea lucruri pe care le ascundem în cotidianul din fiecare zi. Ne ascundem propriile plăceri de frica faptului că societatea ne va judeca. Mai rău, de frica faptului că celălalt ne va judeca.
Te uiți la perechea ta și îți trec prin gând mii de cuvinte. Privești imaginându-ți lucruri care nu se vor întâmpla niciodată. Atingeri la care tânjești în feluri care nu vor veni spre tine. Te gândești totuși cât de mult înseamnă persoana din fața ta pentru tine, parcă totul este mai mult decât toate lucrurile astea carnale după care tânjești.
Dar dacă toate lucrurile astea carnale înseamnă atât de puțin, de ce îți petreci ocazional ore întregi pe internet visând la ele, ascunzându-te și bucurându-te de fantezia lor? De ce îți petreci timp în ascunzătoarea ta online căutând pe cineva care ți-ar putea umple bucata asta din viață, dar cu care nu vei avea vreodată curajul de a face lucrurile. Sau poate o faci deja, poate ai o bucată ascunsă care se întâmplă doar ca să te simți împlinit acasă. Să știi că nu pui presiunea aia asupra persoanei care poate nu te va mai aprecia atât de mult dacă ar știi.
Este totuși un lucru la care nu te gândești.
Ce ai spune dacă ai descoperi că jumătatea ta face același lucru ca și tine. Te deranjează puțin gândul că lucrurile pot să devină dubioase din acest punct de vedere, deoarece să pornești de la premisa că amândoi ascundeți lucruri de celălalt din frica de a fi judecat, nu este un lucru care-ți place. Dar dacă amândoi ascundeți lucruri care v-ar putea face mai puternici, mai uniți, mai pasionali – dacă ați povesti puțin unul cu celălalt?
Ce se întâmplă cu toate fanteziile și gândurile tale atunci când nu știi cum să le împărtășești cu celălalt? Devin frustrări? Te plafonează în ceva ce nu îți place dar o faci pentru că toate celelalte lucruri din viața ta îți aduc fericirea? Să fie oare sexul ceva platonic la fel ca munca – trebuie făcut pentru supraviețuire?
Dar atunci, unde rămâne toată pasiunea de care avem nevoie? În zilele în care societatea ne spune că trebuie să ne arătăm iubirea față de celălalt? Dar nu suntem noi niște falși care forțăm lucrurile doar la aniversările și sărbătorile pe care ni le impune societatea? Astea au ajuns ca zilele libere de la stat. Doar că sunt zilele de arătat iubire în relație.
Iubirea nu se arată prin sex, dar promit cu mâna pe tastatură că pasiunea o ține vie, vă menține amândurora zâmbetul pe chip și pofta de viață. Vă relaxează și gândurile negre din tot cotidianul dispar. Conspirațiile alcolului nu mai inundă mintea cu frustrări, dar inundă sufletul cu adorație și simpatie.
Nu cred că îmi ajung toate cuvintele să spun cât de important este să simți lucrurile pe care le gândești, dar cu siguranță, voi încerca să fac asta periodic.
