Pitologoc

Raspunsul intrebarilor tale

as vrea sa le iau in ordine si sa le raspund, dar ma indoiesc ca mai tin minte care era ordinea lor, dar am sa-ti raspund la ele.

Te alint pentru ca-mi place. Esti o diva a atentiei si zambetul ala al tau cand te iau in brate sau fac ceva ce ti-ai dori sa faca oricine pentru tine imi place la nebunie. Nu ma astept sa am ceva din toata miscarea asta, de fapt, adevarul este ca m-am amagit singura. La ce ma asteptam? La un pic mai multa atentie, vroiam sa ma simt vazuta, dar tu ai prea multe fete care roiesc sa fie vazute, asa ca ma fac iar mica si ma bag in pestera mea.

M-am saturat sa am rabdare sa se intample un lucru care sunt constienta ca nu se va intampla. Eu tot ce vroiam era raspuns la ceea ce faceam eu. Tacerea e raspunsul perfect.

De ce n-ai hastag? Cand o sa merti hastag, iti fac cu drag, si categorie, poze, orice iti doreste inima. Trebuie sa le meriti. Nu meriti nici macar explicatiile pe care ti le dau aici, sau toate cuvintele alea obsesive pe care ti le-am scris pana acum. Am facut-o oricum, pentru ca mi-a facut placere, pentru ca imi mai face placere si pentru ca sper.

Stii bine ce sper asa ca nu  sa ma mai repet la infnit. Tastatra asta e satula de atingerea degetelor mele cerand ceva. Iti cer! Mi-a zis sa cer. Am cerut. Nu am sa cersesc dupa un orgasm (fie el natural sau deloc). Pot sa mi-l ofer singura. Nu am sa cersec dupa atentia ta : ori o merit, ori nu. Totusi, cred ca nu se mai cuvine sa cer cand am oferit atatea. Cred ca pur si simplu, ar trebui sa mi se ofere, doar pentru ca-s o draguta. Dar nu cred ca esti genul care sa ofere ceva (de fapt sunt sigura), am pescuit si jumatatea aia de compliment reprosandu-ti cu juma de gura ca nu ai observat ca m-am tuns.

Iar ultima ta dilema. Bun. Dragul meu, eu nu am memoria de maimuta sa retin cui am dedicat fiecare articol. Mi-am pus hint-uri. Mi-am pus hint-uri pe care le stiu doar eu si el, glumite intre noi, pentru ca eu sa pot sa imi dau seama dupa mult timp al cui e articolul, iar el sa stie ca acel articol este pentru el. Tu fiind doar o obsesie (aproape o fantezie), ai avut alta semnatura. Esti cel care m-a inspirat doar cat sa-i pun o melodie la final. E cumva trist, dar nu chiar. Am ales melodii care-ti plac, sau care se potriveau cu ce ziceam in articol. Sunt sigura ca nu le-ai prea ascultat, iar alegerea acestei melodii a fost o provocare. Cred ca sunt ultimele randuri pe care ti le scriu. Sper ca toata mana asta de biti, si cerneala ti-au atins ego-ul, pentru ca mie mi-au lasat un zambet usor trist. Imi pare rau.

 

Comenteaza fara Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: