Scena 1
Intr-un parc la apusul soarelui, pe un leagan, o domnisoara fumeaza o tigara si se leagana. Din cand in cand opreste leaganul, se da jos de pe el si se plimba in jurul lui apoi se urca iar pe el, isi ia avant si cand leaganul este la o inaltime mare ridica picioarele spre cer si inspira adanc. Oricat de mare ar fi viteza leaganului, tot are putere de a aprinde inca o tigara.
Domnisoara pe leagan :
I-am promis ca intr-o zi, la un apus de genul asta, am sa-i daruiesc buzele mele. E drept, nu stia ca ma refer la bricheta mea favorita, dar eu speram sa creada ca ma refer la altceva pentru ca tanjeam dupa buzele alea fragede de mult timp.
Cum sa-i spun eu ca buzele alea ma innebuneau. Cand le vedeam rostind cuvinte care se indreptau spre mine simteam cum tot trupl meu se umple de caldura. La un momentdat imi era team ca o sa ma simta, ca o sa se sperie, ca totul va capata un alt sens. Nu vroiam sub nicio forma sa sperii acele buze care ma fascinau. Incepusem sa fanteziez la ele ca un adolescent excitat. Incepusem sa ma indragostesc de o pereche de buze care-mi sopteau “arati de parca ai nevoie de o imbratisare”, iar apoi ma strangea. Strangerea aia, stransoarea aia a bratelor care ma faceau sa ma relaxez, si sa-mi doresc sa se opreasca timpul in loc. Imi doream ca bratele alea sa nu se desclesteze din jurul meu, sa ramana acolo si sa ma tina aproape de trupul care era stapanul acelor buze care ma innebneau.
De bucle am zis ceva? Nu? Cum nu ti-am povestit de buclele alea care-i acopereau chipul de cate ori sarea de bucurie? Aproape ca eram instare sa fac orice doar sa vad buzele alea cum se ridica spre jumatatea obrajilor intr-un zambet si cum buclele alea ajung iar dupa urechi. Apoi momentul cheie – imbratisarea! M-am indragstit de imbratisari, topaieli si o bucata de buze care ma faceau sa ma simt ca un adolescent excitat.
Uite-ma, uite-ma singura intr-un parc, intr-un moment cu o intensitate amoroasa care ar face pana si cel mai insensibil om sa scoata un “awwww” din adancul inimii. Baaaa! Indragostitilor ! Profitati de momentul ala de enamoreala pe care-l aveti acum la asfintit ca pana dimineata domnisoara ta se transforma intr-un monstru care-ti reproseaza ca te-ai uitat nu-stiu-cum la vanzatoare atunci cand ti-ai luat tigari. Baaaa, nemernicule nerecunoscator, strange-o in brate si sfarma-i buzele de parca ai fi un criminal in serie ca sa simta cat de mult o iubesti.
As vrea sa simt si eu iubirea aia atat de pasionala. Am fost pedepsita de un Cupidon foarte erotic – cred ca era Venus – sa vad doar carnalitatea in toata iubirea asta care ne inconjoara. De ce credeai ca iti vorbesc doar de buze? Ce credeai ca eu stau aici si ma batai pe leaganu asta doar de fenta? Uneori, ne plimbam seara prin parc si ne prosteam pe leaganele astea. Stiam ca nu e nimeni prin zona asa ca nu mai aveam de cine sa ne ascundem. Eram numa noi, iar buzele noastre se intalneau uneori. Atat doar ca eu nu mai fumam cat eram in parc ca sa nu miros a tigara.
Te simti ca un adolescent excitat atunci cand incerci sa ascunzi totul de cei din jur, cand relatia se limiteaza la imbratisari si priviri subtile. Iti place sa crezi ca nu vede nimeni, dar stii sigur ca in acest context oricine vede isi va da seama greu de substratul tuturor acestor glume. Atunci cand te ascunzi in colturi intunecate sa ii simti buzele umede cum se sfarma de ale tale. Atunci cand tinutul de mana pe sub masa aduce zambete care se ascund de pahare de vin. Atunci cand fugi de mana prin ploaie intr-o primavara, descult intr-un parc, prin iarba. Timpul se opreste si dragostea vuieste in jurul tau in aroma de flori ude si greieri care se ascund in scoarta copacilor sa cante o famfara menita sa te faca sa te indragostesti de moment.
Viata ti se schimba cand ai langa tine o femeie. E atat de delicata! Reuseste sa-ti infrumuseteze ziua. Orice devine romantic si visator in jurul tau. Visezi prin ochii ei si nimic nu mai conteaza. Cat de mult imi placea sa stau in bratele ei si sa nu ma mai intereseze nimic. Daca ne vedeau multi cunoscuti asa credeau doar ca suntem doua prietene bune care nu fac altceva decat sa se tolaneasca una peste alta si sa barfeasca. E usor sa fi fata din punctul asta de vedere, relatiile astea intre gagici sunt usor de camuflat – dar si greu de tinut. Nu trebuie sa iti dai mult silinta, trebuie doar sa stii cand sa nu intreci masura.
Eu personal, am uitat cand sa nu ma indragostesc. Eu, ca femeie, am uitat cum e sa te joci cu ceilalti oameni, am uitat ce putere de seductie am daca vreau, convingeri si tot. Am uitat cat de frumos este sa frangi inimi atunci cand vrei sa te simti puternic. Langa ea ma simteam cea mai puternica persoana din lume. Imi ajungea sa ii simt pletele in ochi atunci cand saream impreuna si dansam nebuneste prin cluburi prefacandu-ne ca nimic din lumea asta nu mai conteaza. Imi ajungea sa-i simt buzele usor pe umeri si apoi flamand strivindu-le pe ale mele intr-un colt intunecat al oricarei cladiri care ne iesea in cale. Nimic nu mai conta.
I-am spus ca am sa o astept in fiecare seara fumand ultima tigara a zilei pe acest leagan si asteptand sa vina si sa fie motivul pentru care nu mai fumez pana urmatoarea zi. Vine in fiecare seara in rochitele ei vaporoase care ma fac sa ma simt mai putin feminina chiar daca si eu port tot rochite vaporoase. Modul in care aerul ne ridica fustele ne face sa ne hlizim multe ore.
Uite-o! Nici azi nu intarzie. Ti-am spus ca e cea mai perfecta? Ma face sa simt ca plutesc de cate ori o vad. Nu-i asa ca ai si tu acelasi sentiment? Uita-te la ea cat e de perfecta! Uita-te la ea cum arata ca o diva din filmele alb negru cu pletele in vant si cu toata fiinta radiind a fercire. Poate ca asta va fi noua poveste de dragoste care va rupe intr-o buna zi anumite ecrane. Poate ca asta este povestea care ne va face pe amandoua sa apreciem mai mult apusul soarelui.
Gata cu copilaria! Sa revenim la lucruri mai serioase cum ar fi : tinutul de mana!
