Petrecerea părea să fie destul de plictisitoare. De fapt nu părea, era cu siguranță. Ca la orice petrecere de genul, stăteam toți și ne măsuram din priviri. Băieții se uitau după o pradă nouă dar nu mare lucru părea să se întâmple. Adevărul este, că atunci când ieși la agățat, trebuie să aștepți. Orice prădător pândește înainte să se înfrupte, în acest caz, trebuie să pândești până când prada devine îndeajuns de pofticioasă și poate alcolizată încât să conteze. Dar nu despre asta este vorba acum. Petrecerea părea să fie interesantă, doar dacă nu ai pretenții ca IQ-ul să fie cel puțin direct proporțional cu aspectul. Uneori, nici alcolul nu mai pare…

Simțeam atracția aia. E vorba pur de pofta mea nesatula de a te avea. Speram să fii la fel de bun pe cum mă faci din cuvinte. Joaca mea cu focul nu părea că dă rezultate, asta nu făcea decât să mă frustreze puțin câte puțin. M-am hotărât să scot altileria grea și să fac veșnicul șantaj emoțional. Era ultimul as pe care-l mai aveam în mânecă. Mă hotărâsem să renunț dacă asta nu-mi iese. Nu știam dacă renunțarea urma să fie pe moment sau doar pentru o perioadă, dar începeam să mă simt bătută cu propriile arme, iar asta îmi plăcea la fel de mult precum îmi displăcea. Ai…