Cam care crezi ca este perioada medie de asteptare? Cam cat timp crezi ca trebuie sa investeasca cineva in a astepta ceva? Cam cat timp trebuie sa imi pun eu deoparte asteptandu-te pe tine. Parca sunt intr-o piesa de-a lui Beckett care nu se mai plictisea sa-l astepte pe Godot. Asa sunt si eu. Stau cu curiozitatea intre picioare, picurand si asteptand. Pe GODOT!
Astepti amenintarile parsive si adolescentine de futaiuri promise si orgasme care nu se sinchisesc sa apara. Astepti in neant, in absurdul tigarilor aprinse atingerile alea atat de false, dar cu orgasme indeajuns de puternice incat sa nu conteze mai mult de atat.
Cand s-a plictisit oare Beckett sa-l astepte pe Godot?
Te mai plictisesti tu oare, sa stai asa, sa astepti acel sentiment. Nu vorbesc de cuvinte mari si de sentimente nestiute de oameni, vorbesc doar de fluturii aia ai hormonilor, de sfarcuri intarite si zambete largi. De tigari fumate pe jumatate dupa partide de sex nebun. De toate orgasmele tipate si vecinii treziti. Degete infipte in orificii in care nu stii exact daca ar trebui sa fie, sau supte de fiecare bucata de placere. Orgasme curgande si erectii molfaite. Unde mi-esti absurditatea placerii?
Asa ma simt de cate ori te vad.
Parca-l astept pe Godot.
Problema aici este ca tu nu-l stii pe Godot si nu intelegi de ce te astept cu aceeasi dorinta ca pe el. Nu intelegi nici ce-am facut cu orgasmele tale. Hai ca-ti spun. N-am facut nimic. N-am ce face cu ele. Nu-mi trebuie orgasmele tale. Imi trebuie orgasmele mele cu care sa te hranesti tu. Imi trebuie atitudinea aia superba pe care stii sa o tii sub control la fel de mult cum stii sa-ti tii placerea sub control. Mai precis… nu, nu dau din casa chiar toate amanuntele astea.
Godot! Ah, amagirea futaiurilor superbe, daca ai stii cat tanjeste cleo doar dupa metafore si cuvinte. Soaptele alea care ar trebui sa excite si o mare de MILF-uri, ma plictisesc mai mult pentru ca nu reusesc sa ma concentrez sa te ascult, sau sa te aud. Trebuie sa vrei, trebuie sa-ti doresti. Dar tu esti mult prea confuz. Mai confuz decat Godot, care nu mai stia daca trebuie sa vina sau sa se mai lase asteptat.
ce a vrut sa spuna autorul?
Naiba mai stie si ce mai conteaza? Autorul a vrut sa spuna multe, dar cui sa spuna dom-le daca toate pulile astea frumoase si erecte nu stiu sa fie apreciate si pastrate, la locuri calde si umede. Cui sa mai vorbesti cand oamenii au uitat ca toate amorurile adolescentine ascunse sub cearsafuri s-au terminat pe la 17 ani. Acum sunt one night stand-uri si mahmureli are diminetii. Aburi de alcool care se transpira, pneumonii ale pachetelor de tigari si sarutari direct proportionale cu inchiderea de pleoape.
Mai lasa-ma sa dorm, pentru ca oricum, castig mai mult timp imbratisata decat fututa de tine.
Asteptandu-l pe Godot!
This: “Stau cu curiozitatea intre picioare, picurand si asteptand”