Internetul este creat in proportie de 70% din pornografie. Sunt niste statistici facute de cineva foarte realist atunci cand vrea sa caute anvelope de iarna, iar dupa 45 min se trezeste pe un site porno uitandu-se la o blonda care si-o trage nebun pe o canapea darapanoasa. Sau pe-un scaun. Sau pe o gresie poate prea jegoasa. Intr-o pestera. Oare chiar conteaza unde si-o trage?

ATENTIE! ACEST ARTICOL CONTINE NUDITATE EXPLICITA!

Am stat si m-am gandit multa vreme la o gramada de abordari. Nu stiu exact ale cui. In special ale mele ce-i drept, pentru ca eu sunt cea care are abordarea. Eu sunt cea care detine tastatura din care tot ceea ce este aici a luat nastere si se mai taraste prin viata putin cate putin. Decizia este a mea. Acest proiect mi-a adus pe cat de multa frustrare si amaraciune pe atat de multa fericire. E ca un bulgare de zapada care creste in fiecare zi, dar niciodata nu stii cat de mult mai este pana cand se opreste. Sau pana ingheata. Sau pana se transforma intr-un monstru. Un mamut.

Am simtit nevoia sa ma adresez acelor orgasme virtuale pe care le-am lasat sa se indexeze de-a lungul anilor trecand prin fata privirilor tale. Trecand prin fata privirilor altora ca tine. Trecand prin degetele mele obosite si tastatura asta care nu stiu daca contine indeajuns de scrum de tigara, sau ar mai merita inca putin. Cine mai tine socoteala cat de adanci sunt cearcanele mele si de ce nu imi programez totul astfel incat sa scriu ziua. La ce ora ma culc eu oare si unde este soarele cand fac asta? Ar trebui sa ma plang sau sa ma bucur? Cu siguranta ar trebui sa zambesc. Orgasmele ma fac sa zambesc. In general.

Acest proiect este facut din egoismul meu. Nu din al altora. L-am facut pentru ca eu sa ma descarc, stiind din mult medii ca astfel de texte or sa fie citite de cei carora le plac.

Faptul ca scriu nu scriu, nu inseamna ca nu fac sex. Inseamna doar ca nu am inspiratie. Inspiratia asta, ca la orice artist, vine si pleaca atunci cand are ea chef. Nu merge automat, iar mie nu-mi place sa fortez. Exista texte aici care se refera la lucruri pe care le-am trait in urma cu cateva zile, sau in urma cu cativa ani. In general, sunt lucruri pe care le-am trait. Spun in general deoarece, uneori vorbesc despre site-uri, sau despre idei de pozitii, sau despre alte aberatii. Uneori mai fac si asta. Recunosc. Nu pot sa spun ca am trait toate pozitiile sau ca am stat sa bibilesc toate site-urile porno sau sexhopurile despre care vorbesc. Unele articole de aici sunt de la oameni care ma citesc si care se lasa inspirati de mine. Le multumesc in fiecare moment pentru acele idei si cuvinte. Ma inspira foarte mult si imi dau curaj. Nu stiu ca acest proiect sa aiba atat succes si cu alta ocazie.

In fiecare an am spus ca o sa-l aduc la viata si o sa-l cresc mare, in fiecare an ma lasam pagubasa. Ma descurajez. Cred ca n-am mai avut atata activitate de cand a renascut din cenusa sub numele asta si cu un logo dragut.

Faptul ca acest proiect exista nu inseamna ca am sa intretin relatii sexuale cu cititorii lui. Il am pe el care ma inspira si care momentan imi da tot ce-mi doresc. Nu planuiesc sa ma intalnesc cu vreun cititor, din motive pur de paranoia. Am ajuns cu mult timp in urma la concluzia ca niciunul dintre cititorii mei nu or sa inteleaga ca nu sunt dispusa sa mi-o trag cu ei, ca o sa fie greu sa ramanem prieteni si – mai ales – ca o sa fie incredibil de greu sa nu ma scoata din sarite orice gluma slaba porcoasa. Sunt persoane care citesc acest blog si ma cunosc personal, dar prefer ca numarul lor sa ramana relativ constant. Sunt o naiva, stiu asta!

Tanjesc aici, enorm, dupa comentarii si interactiune. Tanjesc dupa feedback-ul ochilor care citesc. Tanjesc dupa discutiile infinite cu unul sau cu altul.

*(BTW, sunt la volumul 7 din HP. Incerc sa-mi amintesc cum ii spunea la cartea aia cu multe volume de care mi-ai povestit cand am iesit la bere, apoi realizez ca nu mi-ai spus. Poate intr-o luna – fix – am sa aflu)

Pe facebook pudismul este la putere. Aceeasi putere ca pornografia sau agramaticalitatile. As vrea sa spun analfabetism, dar cred ca este un alt fenomen. Internetul ne-a facut atat de lenesi pe multi dintre noi, incat parca toti suntem analfabeti. Lenesi sa scriem cu toate literele. Prescuram cu y, evitam multe cratime. O viata paralela si agramata in care cautam iubire si sex nebun pe internet. Asta am ajuns. Conectati la device-uri care ne hranesc cu poze cu trandafiri, injurii si o nebuna care cere cratime. Daca esti femeie, ai onoarea sa iti filtrezi informatia care ajunge la tine. Nu ai norocul sa faci asta, dar ai onoarea. Butoane de mute sau block te vor ajuta sa iti vezi de viata in continuare.

Ma intreb de ce prietenii mei de pe facebook cred ca nu stiu cum sa gasesc pornografie pe interent sau ca el nu stie sa ma sature de pula sex. Cunosc site-uri porno, am chiar favoritele mele la capitolul filme si site-uri. Ma descurc si in acelasi timp apreciez grija oamenilor care cred ca nu ma descurc cu pornografia. Multumesc din suflet si celor care imi trimit poze facute de ei. Ii anunt ca le salvez si promit ca la pensie o sa fac un site cu ele. Am sa fac un site cu toata pornografia primita de-a lungul vietii. In 8 ani si jumatate am strans aproximativ 24gb.

*a se observa cand a inceput sa scrie si cand a disparut. Nu stiu daca mi-a dat block sau si-a luat report abuse-uri de la oameni si i s-a inchis contul. Adevarul este ca nici nu prea imi pasa. Nu el este motivul pentru care pana pe la 2 noaptea stau sa scriu sau sa citesc.

Onoarea este de partea mea de fiecare data cand astfel de oameni imi scriu. Ma ud toata cand vad agramaticalitati sau penisi. In special penisi.

De-a lungul timpului am acceptat ca lumea nu ma respecta. Nu poti cere respect de la cineva care pune poze cu sex pe internet. Noi toti astia care uploadam pornografie – in orice forma a ei, suntem niste roboti ai internetului ce vrem raul lumii. Ne dorim gramatici si craime, ne dorim o limba materna care sa nu fie transformata de lene si internet. Noi, toti acestia nu meritam nimic. Nici macar atentia voastra. Va rog frumos sa va retrageti in tenebrele internetului, acolo unde pe fete nu le intereseaza unde se baga cratima, iar pe voi nu va intereseaza daca ea are orgasm sau nu.

Incerc sa vad ce se intampla pe internetul asta pe care nimeni nu-l mai stie. Totul este atat de vag si totusi atat de clar. Lumea vrea sex, dar nu vrea sa faca nimic. Lumea vrea iubire, dar nu stie nici macar sa semneze. Internetul este plin de orgasme false, de ce am mai vrea si orgasme virtuale? Cu ce ne clatim privirea pentru a primi placere? Cum ne frecam degetele atunci cand vrem sa avem totul pe ecran?

Era masturbarii la web nu a trecut. E acolo in continuare, metamorfozata in alte platforme sociale. Aceeasi oameni. Aceleasi probleme. Alte comunitati. Totul este la fel. Toate tipologiile de oameni. Nimic nu este schimbat, nici macar voi, cei care va simtiti jigniti de tate, pule si cur si dati report abuse. Nici macar mironositele care spun eu nu sug pula , in timp ce in secret, sub plapuma in intunericul camerei exerseaza deep throat.

Cat de egoisti suntem atunci cand vine vorba de palcere virtuala? Impartim? E virtual, deci boli venerice nu dam. Dam share? Dam like? Dam comment? Ne intereseaza, ne implicam sau dam numa report abuse? Ne plangem apoi ca avem conturi blocate, ca nu vrea nimeni sa vorbeasca cu noi sau nici macar ca copilele de 16 ani care ar fute si un colt de pat nu vor nimic.

E greu sa rezisti intr-o lume plina de pornografie, cand tot ce poti sa arati este o pula si-un wc in spate unde ai uitat sa tragi apa.

M-a bucurat zilele astea un report abuse la ce postez. Inteleg ca inca mai socheaza erotismul, dar cititi cu pasiune 50 shades of Grey. Va doriti acel sex nebun si va ofticati ca filmul n-a fost destul de pornografic. Spuneti-mi, ce faceti pe ascuns? Care sunt fanteziile voastre cele mai ascunse? Ma refer la alea pe care nu aveti curajul nici sa le recunoasteti de fata cu voi. Ascundeti-va sub pseudonimul acestui blog si recunoasteti-le de fata cu mine. Asta este tot ce vreau. Luati-va un pseudonim si faceti-va de cap. Cu cratime si cu fantezii. Va ofer gandurile mele ca punct de inceput, sa plecam de acolo spre orgasmele supreme ale virtualului. Sunt singurele jocuri pe care ni le mai permitem. Asta si pokemon.

Nu am vrut sa scriu o frustrare, am scris-o pe cat am putut de calm. Mi-am ales pozele si am vizionat ultimul episod din serial. Peste monitoare. Soarele afara ne anunta ca vine vara. Ce flamanzi lupi or sa apara aruncand priviri la fuste si visandu-se sub ele.

Pe final si-n miez de noapte ma intreb: unde a disparut bunul simt al virtualului?