Loading . . .
Inca o zi de luni

Inca o zi de luni

Astazi am avut mustrati de constiinta. Ma plimbam pe tumblr flamanda cautand inspiratie si sa intarat, iar mai apoi am realizat ca n-am mai scris de mult. Imi lipsesc reprosurile tale lenese referitoare la sporul meu de a scrie. Ma mint intotdeauna ca am sa-mi gestionez timpul mai bine, dar timpul este acolo unde trebuie, gandurile mele adunate sunt in departare.

Caut ordinea ideilor in amalgamul de ganduri pe care le am. Caut motive si nu stiu de unde sa incep. Ma adancesc in munca si-mi spun: am sa scriu mai tarziu. Apoi stim amandoi ce se intampla, pentru ca parca simt privirea ta dezamagita mai tarziu cand te uiti si nu mai este nimic pus. Ti-e putin lene sa te uiti in spate la articole, nu-i asa? Poate ar trebui sa pun acel buton de random.

Mi-e dor de ieseala aia rara in care povesteam despre HP si sexologie. Evitand elefantul roz din incapere. Cand te-am vazut zilele trecute am intepenit. Stii tu, ziua aia. Ziua zero. Ma asteptam sa te vad si intr-un fel imi doream sa te strang in brate si sa te intreb ce faci. Sa stam la o bere si sa povestim tot ce n-am vorbit in ultimele cateva luni. Tu mai stii de la mine, ca te mai uiti pe blog. Te mai uiti pe tumblr care spune atat de multe. Ma stalkuiest in secret.

Imi pare rau ca a iesit asa, ma simt vinovata, chiar daca poate suntem amandoi de vina. Ai avut dreptate cand ai spus ca eu sunt ca un fruct interzis. Asa te simt si pe tine uneori. Prietenia noastra a devenit un tabu. Doar evenimentele mai sunt scuzele intersectarilor noastre, iar eu iti mai vorbesc aici. Mi-e dor de tine si de prostiile pe care le povesteam.

La mine nu s-a mai intamplat mai nimic. Nimic mai mult decat spun aici, iar aici am inceput sa spun destul de multe. Sper ca ma urmaresti totusi pe tumblr, pentru ca e mai usor sa vezi exact care e starea mea acolo. Am invatat sa vorbesc in imagini, iar el face la fel cand vrea sa-mi transmita ceva. Imi place cum toata lumea este martora la discutiile mele cu el atunci cand ne este pofta nebuna unul de altul. Mai ales atunci.

p.s. se pare ca totul se aranjeaza frumos aici pe blog, chiar daca uneori mi se pare ca sunt mai lenesa. Vreau sa ma pregatesc cu back-up de articole pentru eveniment, sa nu se planga fanii ca au fost luati prin surprindere.

p.s.2. intr-o zi, sper sa inteleaga si ea, ca eu nu vreau sa te fur, nici macar sa te imprumut, mie imi ajunge imaginatia mea s-o ia razna cand se gandeste (rareori) la momentul acela. In rest, imi place sa te ascult, sa vorbim, sa discutam.

tumblr_nknv8sryNR1u997ifo1_400

Comenteaza fara Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Previous post Perfectiunea submisivitatii (part 2)
Next post Povesti si imagini

Arhiva

Categories

%d bloggers like this: