Animalul

Pasul 1: Negarea

Nu am sa-ti spun cat de mult te doresc. Nu iti voi face statui metaforice ale lucrurilor care se intampla in capul meu in toata perioada asta. Refuz sa-ti repet la infinit lucrurile pe care le stii oricum. Nu o fac din orgoliu, o fac pentru a nu transforma totul intr-un cliseu mai mare decat este deja.

Declaratiile devin cliseice atunci cand se repeta. cuvintele isi pierd valoarea, dar tu stii asta deja. Nu iti spun nimic nou. Stii toate lucrurile pe care ar trebui sa le stii, dar uneori am tendinta sa ti le reamintesc. Vreau cumva sa o fac. Aleg sa fac asta ca sa te rasfat putin, dar nu prea tare. Aleg sa nu iti mai spun cat te doresc ca sa nu ti se urce la cap, sa nu ai alintul suprem din partea mea si sa te trezesti cu atitudinea de mascul alfa.

Ma tem de rasfaturi si de tot ceea ce creaza ele. Cliseele se creaza cel mai usor din cuvinte, iar noi le acceptam ca atare, ca fiind parte din noi.

Nu am sa-ti spun nimic din ceea ce ti-am tot spus. Stiu cat de mult iti place si vad zambetul tau citind cuvintele. Stiu cat de mult auzi vocea mea in spatele cuvintelor, vocea mea soptindu-ti: te vreau, te vreau atat de mult.

Cuvintele mele se rostogolesc in orgoliul tau. Articolele mele, pozele tale, toate trairile si orgasmele. Totul se invarte intr-un cerc infinit asezonat cu hormoni si o gramada de lucruri la care niciodata nu reusesti sa le faci pe plac. Nu te umfla in pene, te rog, facand asta reusesti doar sa strici toate statuile metaforice, toate cuvintele frumoase. Ramai acolo, pasional, rautacios, cu maini ferme care se plimba, cu soapte si buze umede, cu dorinte si hormoni. Ganduri care se blocheaza si distante. Totul. Ramai asa cum esti, pentru ca in masura tuturor lucrurilor posibile, te vreau asa inapoi, pentru ca eu asa te doresc. Iar daca eu nu te am, vreau sa te aiba ea, asa cum te descriu eu, in toate cuvintele astea si cele in care-ti clatesti ochii.

Nu iti mai spun cat te doresc, pentru ca nu vreau ca asta sa devina imnul tuturor articolelor si a pasiunii. Orgasmele, dorintele si noi, suntem undeva pe un film diferit de ceea ce reusesc eu sa inteleg acum.

XXX_5197_01

Comenteaza fara Facebook