Animalul

Internetul meu este limitat

Candva, in toata inspiratia mea, am simtit nevoia sa scriu mai multe. Am sa le scriu probabil, de dor si de dorinta la timpul lor. Momentul in care mi se va face pofta si nimic nu imi va putea opri amintirea. Unele articole, unele cuvinte, unele portrete trebuie puse la punct la timpul lor. Nu am momentan energia, dar ele o sa apara, flamande dupa privirea ta, dupa tot ceea ce insemni tu la momentul lor.

Nu ramane dezamagit despre lipsa lor, numarul tau de cuvinte aici oricum se mareste. Oricum o sa se mareasca pentru ca pofta de tine nu o sa se micsoreze in tot timul asta. Atat de multe mustrari de constiinta am avut pana acum doar la gandul ca as putea sa te inlocuiesc u altcineva. As avea orgasme pline de vinovatie cand cineva ar reusi sa ghiceasca secretul lor. E drept, nu e foarte greu sa provoci un orgasm cand vine vorba de mine, sau mai mult sa ma faci sa-l cersesc. Este mult mai greu sa ma faci sa vorbesc despre asta. Ma simt vinovata, sa nu crezi ca nu ma simt cand imi dau seama ca am lasat atat de multe cuvine nespuse. Nu imi gasesc pacea pentru a scrie despre tot. Cumva, in mine, adanc acolo nu vreau sa accept varianta ca te-ai putea intoarce si nu m-ai mai dori. Ca ai putea sa te intorci cu mintile sucite de altcineva, sau de altceva, nu de dorul de mine. Imi dau seama ca sunt absurda, ca asa ceva este doar un egoism conturat de cateva ganduri confuze. Imi dau seama ca o sa-mi treaca atunci cand valul de lucruri adunate multe si marunte o sa treaca, iar cuvintele tale or sa apara in linistea serii ca soaptele tale in urechile mele. Am inceput sa-mi neutralizez cenzurarea mea.

Sper cumva, ca noi doi sa ramanem acolo pana cand o sa fim pregatiti sa trecem peste, sa ne saturam unul de altul iar toate astea sa ramana o statuie scrisa peste orgasme si zambete cu care sa ne mandrim la fiecare betie. Macar la fiecare betie.

Esti, poate, unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-a intamplat. Probabil, sau mai mult ca sigur nu singurul, tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care m-am ambitionat de multa vreme sa-mi adun gandurile, dar nici tona de vitamine menite sa ma ajute sa-mi fac curat in ganduri nu mai reuseste sa-si faca efectul. Sunt convinsa ca am sa fac cateva nopti albe in care degetele mele vor obosi iar eu am sa adorm in aceeasi positie turceasca, cu gatul putin sucit, privind peste ecranul laptopului bucati din seriale si deruland mintal toate momentele acelea pline de placere ale noastre. Deruland toate orgasmele si gandindu-ma cand am sa gasesc pe cineva care o sa ma bulverseze mai mult decat tine, ce-i de facut.

Pentru ca sunt o lasa, care nu poate sa spuna – inca – tot ce are de spus despre tine, dar cumva spunand o gramada de lucruri anexe, iti fac o scurta lista despre ceea ce or sa citeasca altii cat timp o sa lipsesti tu, dar pe care tu o sa le citesti doar aici.

Internetul meu este limitat printeso

Stiu asta. Stiu mai bine decat mi-as fi dorit sa stiu. Nu-mi vine nici mie sa cred ca sunt atat de intelegatoare. Nu-mi vine nici mie sa cred ca ma simt ca alice in tara minunilor, trecand totul pe langa mine de parca nu ar fi nimic al meu. Parca totul este un vis lung, care nu stiu cand a inceput sau daca vreau sa se termine. Sunt prea confuza in legatura cu ceea ce-mi doresc, cu ceea ce scriu sau cu ceea ce vreau.

XXX_5185

Comenteaza fara Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.